Reflecții pe marginea

scrisorii deschise, adresată președintelui Igor Dodon:

„Sunt studentă și… sunt indignată la culme de nesimțirea dumneavoastră”

În preajma zilelor libertății presei, am dori să reiterăm faptul că Facultatea Jurnalism și Științe ale Comunicării mereu a promovat accesul la informație, libera exprimare, dreptul la opinie și a propagat respectarea normelor de drept și a principiilor deontologice. Totodată, specificăm că Facultatea dintotdeauna a condamnat falsul, plagiatul și ignoranța.

În această ordine de idei, în contextul în care, zilele trecute, pe portalul informativ zugo.md a fost publicată o scrisoare deschisă adresată președintelui Republicii Moldova Igor Dodon și ulterior preluată de către timpul.md, autoarea căreia este Stolearenco Cristina, studentă în anul II, la FJȘC, ținem să venim cu două precizări fundamentale:

  1. Această scrisoare nu poate fi asociată cu numele instituției în care studenta își face studiile;
  2. Opinia autoarei nu reprezintă și opiniile celorlalți studenți.

Argumente de ordin metodologic

  1. Identificarea autoarei în textul scrisorii deschise cu o instituție care nu și-a dat acordul pentru subsemnarea mesajului. Prezentarea autorului unei scrisori deschise se realizează din perspectiva propriului statut, în acest caz de tânăr/student/cetățean.
  2. Lipsa legăturii între paragrafele textului, deci și între ideile prezentate în cadrul textului, saltul neargumentat de la o idee la alta, fapt ce denaturează mesajul scrisorii.
  3. Lipsa argumentelor pertinente, ori în textul scrisorii argumentele sunt bazate pe propriile percepții subiective, dar nu pe fapte și probe.
  4. Exprimare greșită prin utilizarea formei de adresare defectuoase prin alternanța Dumneavoastră – tu – voi, ceea ce nu corespunde unui material jurnalistic de acest gen. (Ex.:Dați mereu vina pe cineva, numai nu pe dumneavoastră… Că nici măcar justiția nu ne poate ajuta să-ți oprim declarațiile nefondate”... sau De ce niște derbedei ca voi ne distruge țara?). Alternanța este posibilă, doar în cazul argumentării acesteia, ori argumentul în text este lipsă.
  5. Comiterea unor greșeli gramaticale grave.
  6. Încălcări ale principiilor de realizare a genului respectiv, prin ignorarea faptului că limbajul unei scrisori deschise nu ar trebui să conțină manifestări de violență verbală și utilizare de cuvinte invective.
  7. Ignorarea recomandărilor specialiștilor în domeniu (a se vedea lucrarea lui Sorin Preda Jurnalismul cultural și de opinie), care susțin că un asemenea gen jurnalistic poate fi realizat de autori cu notorietate, dar nicidecum de amatori cu ambiții de lider de opinie.

Argumente de ordin deontologic

  1. Identificarea autoarei cu instituția în cadrul căreia își face studiile, astfel creând falsa impresie că toți împărtășesc aceeași opinie.
  2. Încălcarea punctelor 1.8 și 2.24 din Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova, care se referă la faptul că: 1.8. Jurnalistul trebuie să posede cunoștințe și abilități de profil. Integritatea morală, abilitățile jurnalistice de bază și cultura lingvisticăsunt rigori profesionale esențiale pentru jurnalist și pentru jurnalism; 24. În exercitarea profesiei sale, jurnalistul trebuie să asigure un echilibru între dreptul societății de a primi informații de interes public și dreptul mass-media de a prezenta și opinii care pot șoca, jigni sau deranja pe cineva (Ex.: …indignată la culme de iresponsabilitatea și nesimțirea dumneavoastră. Dumneavoastră gândiți cu substanța cenușie sau nu? De ce derbedei ca niște voi ne distruge țara?

Astfel, Facultatea Jurnalism și Științe ale Comunicării recomandă instituțiilor media să analizeze profund calitatea materialelor acceptate pentru publicare sub aspectul cerințelor de redactare, a structurii logice și a respectării principiilor deontologice, pentru a nu încuraja superficialitatea, neprofesionalismul și amatorismul în publicistică.