Istoric

FILE DIN LETOPISEŢUL FACULTĂȚII

JURNALISM ȘI ȘTIINȚE ALE COMUNICĂRII

1966: La începuturile învăţământului jurnalistic în Moldova
 În anul 1966 este anunţată, în premieră, admiterea la specialitatea „Jurnalistică” în cadrul Facultăţii de Filologie a Universităţii de Stat din Moldova şi formată prima grupă de pregătire a viitorilor ziarişti, printre care: Nicolae Ciobanu (Dabija), Vasile Romanciuc, Constantin Ciobanu (Dragomir), Aurelian Silvestru, Vasile Spinei, Ion Furtună, Raisa Cupcea (Belicov), Maria Macovei (Trifan), Boris Marandici, Greta Arapu, Zinaida Cenuşă (Tarlapan), Ion Vicol, Mihail Guzun ş.a. Tot în acelaşi an este recrutată o grupă din studenţii-filologi de la anul II pentru specializare în mass-media, printre care: Pavel Cristov, Serafim Belicov, Larisa Ungureanu, Liviu Belâi, Mihai Morăraş, Gheorghe Copoţ, Sergiu Manea, Efim Tarlapan, Gheorghe Postolachi ş.a. Această decizie a fost stimulată de creşterea numărului de publicaţii periodice, dar şi de extinderea ariei de emisie a posturilor de televiziune şi radiofonice, astfel că în anii 50-60 ai secolului trecut a fost pusă  pe prim-plan chestiunea pregătirii cadrelor de jurnalişti pentru necesităţile presei scrise şi a celei electronice.Sarcina organizării învăţământului universitar cu profil jurnalistic i-a revenit Catedrei de literatură moldovenească a USM, dirijată pe atunci de Ion Racul, doctor în filologie, docent.
În anul 1969  în cadrul Facultăţii de Filologie a fost  creată prima  Catedra de Jurnalistică din RSSM.

1969:  De la specializare la specialitate
În  primii ani de activitate instruirea cadrelor pentru mass-media a fost pusă pe bază de specializare, iar apoi, în urma creării unei secţii autonome în cadrul Facultăţii de Filologie – de specialitate, primii absolvenţi obţinând calificarea de “filolog, învăţător de limbă şi literatură moldovenească, jurnalist”.
În această perioadă de timp, prelegerile şi lecţiile practice au fost susţinute în special de către jurnaliştii practicieni Victor Mucerschi, Boris Vizitiu, Mihail Grinberg, Dumitru Coval, Tudor Ţopa, Anatol Gugel, Ion Diordiev ş.a.
Deşi procesul de învăţământ la secţia jurnalistică s-a început pe loc aproape gol, în lipsa manualelor şi materialelor didactice, cu o modestă bază practică pe care o ofereau, în temei, gazetele raionale, activitatea primei în republică şcoli de cadre jurnalistice a căpătat în Moldova o rezonanţă pozitivă. Tinerii jurnalişti au contribuit substanţial la dezvoltarea presei scrise şi a celei electronice, au sporit eficienţa slovei publicistice în spaţiul informaţional din Moldova.

1980: De la secţie la facultate
În anul 1980, pe 24 martie a fost fondată Facultăţii de Jurnalistică. Crearea facultăţii a contribuit substanţial la optimizarea practicii de instruire a cadrelor pentru sectorul mediatic,  procesul de învăţământ fiind corelat cu cerinţele domeniului în care urmează să se încadreze actualul student şi potenţialul absolvent.
Primul decan al Facultății de Jurnalistică a fost Gheorghe Gorincioi, doctor, conferențiar universitar.
În fruntea catedrelor au fost numiţi oameni de ştiinţă recunoscuţi nu numai în Moldova, dar şi în fosta Uniune Sovietică. Astfel, catedra de teorie şi practică a presei era condusă de Andrei Ocorocov, doctor habilitat în ştiinţe istorice, profesor, în trecut şeful Catedrei de jurnalistică a Şcolii Superioare de partid de pe lângă CC al PCUS, fost corespondent al gazetei „Pravda” în Republica Populară Chineză. În fruntea catedrei de istorie a presei se afla Valentin Clobuţchii, doctor habilitat în ştiinţe istorice, profesor, fost şef de secţie la ziarul republican „Sovietskaya Moldavia” şi corespondent al ziarului moscovit „Literaturnaya gazeta”, unul din iniţiatorii pregătirii cadrelor de jurnalişti în Moldova, primul şef al Catedrei de jurnalistică de la universitate, creată în 1969. A treia catedră, de redactare şi activitate editorială, era condusă de cunoscutul lingvist Ion Mocreac, doctor în filologie, docent, foct decan al facultăţii de filologie a Universităţii în perioada anilor 1966-1975.
La începutul funcţionării facultăţii procesul de învăţământ era asigurat de specialişti de înaltă calificare, care dispuneau de o bogată experienţă de activitate în mass-media şi în sistemul învăţământului superior. Printre ei erau: Dumitru Coval, doctor în filologie, conferenţiar, Vasile Pojoga, doctor în filologie, conferenţiar, Boris Vizitiu, doctor în ştiinţe tehnice, conferenţiar, Stanislav Orlov, doctor în ştiinţe istorice, conferenţiar, Irina Zatuşevskaya, doctor în filologie, conferenţiar, Ana Monastârskaya, doctor în filologie, lector superior, Procopie Cravţov, lector superior, Valentin Partos, lector etc. În procesul instructiv-didactic de la facultate au fost antrenați și jurnalişti-practicieni.

1993: Fuziunea Facultăţii de Jurnalistică cu cea de Biblioteconomie şi Bibliografie
În anul 1993 Facultatea de Jurnalistică asimilează  Facultatea de Biblioteconomie şi Bibliografie, inițiind instruirea profesională la specialitatea Biblioteconomie, Asistenţă informaţională şi Arhivistică

1995: Redenumirea facultăţii în Facultate de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării
În anul 1995, în rezultatul instituirii unor noi specialități, facultatea este redenumită în  Facultate de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării.

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării la vărsta maturităţii

În prezent, instruirea mediatic-comunicațională se realizează pe următoarele dimensiuni:
1. Jurnalism și procese mediatice.
2. Comunicare și relații publice.
3. Biblioteconomie, asistență informațională și arhivistică.
4. Tehnologia comunicării infodocumentare.
5. Activitate editorială.

Oferta didactică a Facultăţii cuprinde studii la secţiile cu frecvenţă  şi cu frecvenţă redusă, instruirea profesională fiind organizată în trei cicluri:
1. Studii de Licență, cu o durată de 3 ani pentru secția cu frecvență și 4 ani pentru secția cu frecvenţă redusă.
2. Studii de Master, cu o durată de 2 ani (instruirea fiind doar cu frecvență).
3. Studii de Doctorat, cu o durată de 3 ani pentru secția cu frecvență și 4 ani pentru secția cu frecvenţă redusă.

Procesul instructiv didactic la FJȘC, include activități interactive și activ participative, aplicate în cadrul prelegerilor și seminariilor, precum și metode de analiză individuală a creației, utilizate, în cadrul lecțiilor de laborator. Discuțiile publice ale proceselor de concepere și realizare a materialelor jurnalistice și a portofoliilor de creație, precum și prezentările publice ale proiectelor profesionale: ziare, buletine și jurnale RTV, emisiuni-magazin etc. realizate de către studenți. Sub îndrumarea cadrelor didactice, se actualizează site-ul facultăţii; studenţii colaborează la postul de radio on-line „Unda Liberă-Terrabit”.

Facultatea editează anual fascicole din colecţiile „Mass-media”, „Comunicare”, „Bibliografie şi Biblioteconomie”. Facultatea este fondatorul Secţiei din Moldova a Uniunii Internaţionale a Presei Francofone şi a publicaţiei periodice „Courrier de Moldavie”.

Chiar de la începuturile învăţământului jurnalistic s-au profilat clar două tendinţe de organizare a studiilor. Prima şcoală de gazetari a fost creată în 1869 la Washington College, SUA, exemplul fiind urmat de Universitatea din Columbia, Missouri, care a înfiinţat în 1878 un curs de istorie a gazetăriei, iar în 1884 – un curs asupra materiilor necesare ziaristicii. În 1908 pe lângă această universitate a fost înfiinţată o şcoală a ziaristicii, care funcţionează şi astăzi, ea fiind una din cele mai prestigioase instituţii de pregătire a cadrelor pentru mass-media din SUA. (În 2007 autorul acestor rânduri a avut posibilitate să ia cunoştinţă de organizarea procesului didactic de la această şcoală). Ceea ce a caracterizat învăţământul jurnalistic american se rezumă la predominarea pregătirii practice, secundată de istoria şi teoria gazetăriei.  Contrastul între concepţia europeană şi cea americană despre presă s-a manifestat chiar din momentul înfiinţării pentru prima dată în Europa (1903, Universitatea din Zürich) a unei catedre de gazetărie. Învăţământul practic era situat pe planul al doilea, prioritate acordându-se pregătirii teoretice; problemele de istorie, drept, economie fiind inserate în obiectul disciplinelor de jurnalism.

Programele de învăţământ la facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, conţinutul acestora sunt marcate de condiţiile particulare de exercitare a profesiei, de tendinţa de aliniere la standardele formative, racordate în prezent la obiectivele Procesului de la Bologna. Un suport incontestabil în această privinţă îl constituie dezvoltarea unor relaţii de parteneriat cu instituţii similare din Franţa (Şcoala Superioară de Jurnalism din Lille), din SUA (Şcoala de Jurnalism din Columbia a Universităţii Missouri), din Germania (Universitatea Passau), din România (Universitatea „Al.I.Cuza” din Iaşi, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” din Piteşti, filiala din Brăila, cu  Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi Limbi moderne a Universităţii TIBISCUS din Timişoara, Universitatea „Ovidius”, Constanţa,  Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca), din Rusia (Facultatea de Jurnalistică a Universităţii „M.V.Lomonosov” din Moscova, Facultatea de Jurnalistică a Universităţii din Sankt-Petersburg (decanul facultăţii – Anatolii Puiu – este originar din Moldova), din Ucraina (Institutul de Jurnalistică de pe lângă Universitatea „T.G.Şevcenco” din Kiev), din Suedia (Şcoala Superioară de Biblioteconomie) ş.a. Timp de patru ani (1994-1998) facultatea a fost antrenată într-un Program interuniversitar moldo-italo-spaniol de colaborare (Proiectul Tempus).

Un efect benefic o are colaborarea cu diverse instituţii mediatice şi infodocumentare: Centrul de Jurnalism Independent (CJI), IPNA Compania „Teleradio Moldova”, Jurnal TV, Publika TV, TV7, OWH Studio TV, Asociaţia Presei Independente (API), Asociaţia Presei Electronice, Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova, Centrul de promovare a Libertăţii de Exprimare şi a Accesului la Informaţie „Acces-Info” ş.a.

Evident, că o preocupare de zi cu zi a corpului profesoral-didactic al facultăţii este calitatea instruirii. Învăţământul „centrat pe student”, promovat la universitatea noastră de mai mulţi ani, a înviorat procesul instructiv-didactic, a deschis noi perspective de organizare a învăţământului jurnalistic, dar a reliefat şi unele deficienţe. Într-un interesant eseu, publicat în octombrie 2010 – „Universităţile din România – încotro?” – autorul acestuia, Andrei Marga, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, avea să  menţioneze, că „învăţământul centrat pe elev şi student” a dus la transformarea acestora în simple anexe ale unei birocraţii voluminoase”. Este un pericol pe care ar trebui să-l evităm, cu atât mai mult că unele simptome se fac deja simţite şi la noi. De altfel şi învăţământul orientat spre „formarea competenţilor” generează,  în viziunea lui Andrei Marga, datorită îngustimii de concepţie şi măsurilor greşite, scăderea nivelului de calificare. Oricum, procesul de învăţământ nu exclude şi iniţiativa celor care asigură buna desfăşurare a instruirii, adică nu este privat de componenta creativă.

O altă problemă este formarea… formatorilor, adică pregătirea celor care trebuie să organizeze şi să promoveze învăţământul jurnalistic. Facultatea este preocupată de necesitatea dezvoltării unor relaţii şi colaborări mai strânse cu instituţiile mediatice, cu redacţiile mediilor de informare în masă, or altă alternativă „apropierii teoriei de practică” nu există.

* * *

…O instituţie de învăţământ are dreptul la existenţă atâta timp cât are studenţi. Astfel că imaginea facultăţii se formează şi din aşteptări. Dacă studentul va găsi la USM condiţiile necesare pentru a deveni un specialist performant, rezultă că munca depusă n-a fost în zadar.

Prin eforturile depuse, prin acţiunile desfăşurate, colectivul profesoral-didactic se străduie  ca la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării toate aşteptările celor care-i păşesc pragul să devină realitate.

 

           

Referinţe bibliografice:

  1. O nouă concepţie formativă: Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării în programul Tempus/ Coordonatori Constantin Marin, Victor Moraru. – Chişinău: Centrul Tehnologii Informaţionale al USM,1998.
  2. Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării: Specialitatea Jurnalistica. Prospect. Selecţie şi moderator: Dumitru Coval. – Chişinău: Laboratorul Poligrafic-Editorial al FJŞC USM, 2001.
  3. Un itinerar în universal mediatic-comunicaţional: Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării / Coordonator Victor Moraru. – Chişinău: CEP USM, 2004.