Istoric

FILE DIN LETOPISEŢUL FACULTĂȚII

JURNALISM ȘI ȘTIINȚE ALE COMUNICĂRII

 

1966: La începuturile învăţământului jurnalistic în Moldova

 În anul 1966 este anunţată, în premieră, admiterea la specialitatea „Jurnalistică” în cadrul Facultăţii de Filologie a Universităţii de Stat din Moldova şi formată prima grupă de pregătire a viitorilor ziarişti, printre care: Nicolae Ciobanu (Dabija), Vasile Romanciuc, Constantin Ciobanu (Dragomir), Aurelian Silvestru, Vasile Spinei, Ion Furtună, Raisa Cupcea (Belicov), Maria Macovei (Trifan), Boris Marandici, Greta Arapu, Zinaida Cenuşă (Tarlapan), Ion Vicol, Mihail Guzun ş.a. Tot în acelaşi an este recrutată o grupă din studenţii-filologi de la anul II pentru specializare în mass-media, printre care: Pavel Cristov, Serafim Belicov, Larisa Ungureanu, Liviu Belâi, Mihai Morăraş, Gheorghe Copoţ, Sergiu Manea, Efim Tarlapan, Gheorghe Postolachi ş.a. Această decizie a fost stimulată de creşterea numărului de publicaţii periodice, dar şi de extinderea ariei de emisie a posturilor de televiziune şi radiofonice, astfel că în anii 50-60 ai secolului trecut a fost pusă  pe prim-plan chestiunea pregătirii cadrelor de jurnalişti pentru necesităţile presei scrise şi a celei electronice.

Sarcina organizării învăţământului universitar cu profil jurnalistic i-a revenit Catedrei de literatură moldovenească a USM, dirijată pe atunci de Ion Racul, doctor în filologie, docent.

În anul 1969  în cadrul Facultăţii de Filologie este creată Catedra de Jurnalistică, primii lectori titulari ai căreia au fost Valentin Clobuţchi şi Procopie Kravţov. Experienţa de peste 30 de ani de activitate la cotidianul „Moldova socialistă” a jurnalistului-veteran P. Kravţov a fost de mare valoare pentru tinerii publicişti, el însuşi fiind pentru cei care au venit la Universitate să îmbrăţişeze profesia de gazetar un exemplu demn de urmat. O contribuţie mare la organizarea învăţământului jurnalistic în cadrul USM a adus-o cercetătorul şi publicistul V. Clobuţchi. Începându-şi cariera de jurnalist la redacţia ziarului orăşenesc din Bălţi, dânsul a continuat-o la „Sovietskaya Moldavia” (şef de secţie)  şi „Literaturnaya gazeta”, Moscova, (corespondent special pentru Republica Moldova). Ulterior V. Clobuţchi este numit în funcţia de şef de catedră, devine doctor habilitat în ştiinţe istorice, profesor universitar.


1969:  De la specializare la specialitate

În  primii ani de activitate instruirea cadrelor pentru mass-media a fost pusă pe bază de specializare, iar apoi, în urma creării unei secţii autonome în cadrul Facultăţii de Filologie – de specialitate, primii absolvenţi obţinând calificarea de “filolog, învăţător de limbă şi literatură moldovenească, jurnalist”.

În această perioadă de timp, prelegerile şi lecţiile practice au fost susţinute în special de către jurnaliştii practicieni Victor Mucerschi, Boris Vizitiu, Mihail Grinberg, Dumitru Coval, Tudor Ţopa, Anatol Gugel, Ion Diordiev ş.a.

Deşi procesul de învăţământ la secţia jurnalistică s-a început pe loc aproape gol, în lipsa manualelor şi materialelor didactice, cu o modestă bază practică pe care o ofereau, în temei, gazetele raionale, activitatea primei în republică şcoli de cadre jurnalistice a căpătat în Moldova o rezonanţă pozitivă. Tinerii jurnalişti au contribuit substanţial la dezvoltarea presei scrise şi a celei electronice, au sporit eficienţa slovei publicistice în spaţiul informaţional din Moldova.

1980: De la secţie la facultate

În anul 1980, pe 24 martie a fost fondată Facultăţii de Jurnalistică. Crearea facultăţii a contribuit substanţial la optimizarea practicii de instruire a cadrelor pentru sectorul mediatic,  procesul de învăţământ fiind corelat cu cerinţele domeniului în care urmează să se încadreze actualul student şi potenţialul absolvent. Cu alte cuvinte, pregătirea jurnaliştilor a fost pusă pe o bază profesională. Iată ce-şi aminteşte în această privinţă Gheorghe Gorincioi, doctor în ştiinţe istorice, conferenţiar universitar, primul decan al Facultăţii de Jurnalistică (a.a. 1980 – 1986):

„Către anul 1980 în Moldova se creaseră toate condiţiile favorabile pentru crearea facultăţii de jurnalistică. În această perioadă în cadrul facultăţii de filologie a USM funcţionau deja trei catedre cu profil jurnalistic: de Teorie şi practică a presei sovietice şi de partid; de Istorie a presei, televiziunii şi radiodifuziunii; de Redactare şi activitate editorială.

Iniţiativa de creare a facultăţii de ziaristică i-a aparţinut profesorului Andrei Ocorocov. Această problemă el a abordat-o cu Ivan Bodiul, prim-secretar al CC al Partidului Comunist al Moldovei, cu care avea relaţii amicale şi care a susţinut propunerea respectivă. În scurt timp Ministerul învăţământului superior şi mediu de specialitate din Moldova a primit de la Comitetul Central al PCM indicaţiile respective şi procedura de fondare a facultăţii a demarat.

La începutul lunii februarie 1980 eu am fost invitat la Comitetul Central al PCM, unde am avut discuţii cu Ivan Calin, secretar al CC şi cu Mihail Platon, şeful secţiei ştiinţă şi învăţământ al CC. Peste puţin timp am fost invitat la o convorbire cu Vasile Cherdivarenco, ministrul învăţământului superior şi mediu de specialitate. La aceste întâlniri mi s-a dat de înţeles, că aş putea fi propus pentru funcţia de decan al viitoarei facultăţi de jurnalistică. Din aceste discuţii devenise clar, că prerogativa de desemnare a decanului facultăţii nu aparţinea conducerii universităţii, dar Comitetului Central al PCM şi ministerului de rigoare.

…Astfel, la 24 martie 1980 a fost semnat ordinul de fondare a Facultăţii de jurnalistică, iar eu am fost numit în funcţia de decan interimar. O informaţie despre apariţia noii facultăţi a apărut în ziarul unional „Pravda”, oficiosul PCUS. În luna decembrie 1980 am fost ales la şedinţa Consiliului facultăţii în postul de decan pe un termen de cinci ani.

Chiar din primele zile noua facultate a găsit susţinere din partea forurilor de conducere ale republicii. Un ajutor considerabil în constituirea facultăţii au acordat lucrătorii Comitetului Central al PCM – Serghei Roşca, Tudor Ţopa, Vladimir Stanev, Fiodor Angheli, cât şi conducătorii mijloacelor de informare republicane – Mihail Eremia, redactor-şef al ziarului „Moldova socialistă”, Stepan Lozan, preşedintele Comitetului de Stat pentru Televiziune şi Radiodifuziune, Mihail Guzun, redactor-şef al ziarului „Tinerimea Moldovei” (de altfel, în acea perioadă era cel mai tânăr redactor de ziar din fosta Uniune Sovietică), Vitalie Atamanenco, secretar responsabil al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova, Valentin Patraş, redactor-şef al ziarului „Viaţa satului”, Gheorghe Marin, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu cărţi, Vasile Lanciu, directorul Editurii Comitetului Central ş.a.

În fruntea catedrelor au fost numiţi oameni de ştiinţă recunoscuţi nu numai în Moldova, dar şi în fosta Uniune Sovietică. Astfel, catedra de teorie şi practică a presei era condusă de Andrei Ocorocov, doctor habilitat în ştiinţe istorice, profesor, în trecut şeful Catedrei de jurnalistică a Şcolii Superioare de partid de pe lângă CC al PCUS, fost corespondent al gazetei „Pravda” în Republica Populară Chineză. În fruntea catedrei de istorie a presei se afla Valentin Clobuţchii, doctor habilitat în ştiinţe istorice, profesor, fost şef de secţie la ziarul republican „Sovietskaya Moldavia” şi corespondent al ziarului moscovit „Literaturnaya gazeta”, unul din iniţiatorii pregătirii cadrelor de jurnalişti în Moldova, primul şef al Catedrei de jurnalistică de la universitate, creată în 1969. A treia catedră, de redactare şi activitate editorială, era condusă de cunoscutul lingvist Ion Mocreac, doctor în filologie, docent, foct decan al facultăţii de filologie a Universităţii în perioada anilor 1966-1975.

La începutul funcţionării facultăţii procesul de învăţământ era asigurat de specialişti de înaltă calificare, care dispuneau de o bogată experienţă de activitate în mass-media şi în sistemul învăţământului superior. Printre ei erau: Dumitru Coval, doctor în filologie, conferenţiar, Vasile Pojoga, doctor în filologie, conferenţiar, Boris Vizitiu, doctor în ştiinţe tehnice, conferenţiar, Stanislav Orlov, doctor în ştiinţe istorice, conferenţiar, Irina Zatuşevskaya, doctor în filologie, conferenţiar, Ana Monastârskaya, doctor în filologie, lector superior, Procopie Cravţov, lector superior, Valentin Partos, lector etc.

La facultate predau un număr mare de jurnalişti-practicieni, printre care: Boris Evladov, corespondent al ziarului unional „Pravda”, doctor în filozofie, Efim Romanciuc, directorul Editurii „Lumina”, doctor în ştiinţe istorice, Filip Cruliţchi, vicepreşedintele Comitetului de Stat pentru Televiziune şi Radiodifuziune, doctor în ştiinţe istorice, Tatiana Ivanova, directorul Editurii „Timpul”, doctor în ştiinţe istorice, Mihail Guzun, redactor-şef al ziarului republican „Tinerimea Moldovei” etc”.

1993: Fuziunea Facultăţii de Jurnalistică cu cea de Biblioteconomie şi Bibliografie

În anul 1993 are loc includerea Facultăţii de Biblioteconomie şi Bibliografie în componenţa Facultăţii de Jurnalistică.

Astăzi la facultate este organizată pregătirea specialiştilor la patru specializări: Jurnalism; Ştiinţe ale comunicării; Biblioteconomie, Asistenţă informaţională şi Arhivistică; Activitate editorială.

 

 

1995: Reprofilarea facultăţii în Facultate de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării

În anul 1995 se produce reprofilarea facultăţii, concomitent cu inaugurarea noilor filiere formative (comunicare publică şi asistenţă informaţională), în Facultate de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării.

2013, 2014…: Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării la vărsta maturităţii

Pe parcursul anilor, mai mult de 2000 de tineri şi tinere au absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării. Circa opt sute de studenţi, masteranzi şi doctoranzi formează contingentul actual al Facultăţii. Colectivul profesoral întruneşte 67 de cadre didactice de înaltă calificarte, inclusiv 4 doc­tori habilitaţi, profesori universitari şi 24 de doctori în ştiinţe, conferenţiari universitari.

Circa 36 de jurnalişti, experţi în comunicarea publică, activi­tatea editorială şi în informarea documentară sunt antrenaţi în procesul de instruire.

Oferta didactică a Facultăţii cuprinde studii la secţiile cu frecvenţă la zi şi cu frecvenţă redusă, la masterat şi doctorat.

Actualmente, studenţii de la anii I şi II ai Facultăţii participă la publicarea ziarului instructiv „Coridor”, iar cei de la anul III, masteranzii şi doctoranzii, împreună cu profesorii, editează seria nouă, instructiv-didactică, a revistei „Atelier, (c)arte, comunicare, mass-media”. Sub îndrumarea cadrelor didactice, se actualizează site-ul facultăţii; studenţii colaborează la postul de radio on-line „Unda Liberă-Terrabit”.

Facultatea editează anual fascicole din colecţiile „Mass-media”, „Comunicare”, „Bibliografie şi Biblioteconomie”. Facultatea este fondatorul Secţiei din Moldova a Uniunii Internaţionale a Presei Francofone şi a publicaţiei periodice „Courrier de Moldavie”.

Chiar de la începuturile învăţământului jurnalistic s-au profilat clar două tendinţe de organizare a studiilor. Prima şcoală de gazetari a fost creată în 1869 la Washington College, SUA, exemplul fiind urmat de Universitatea din Columbia, Missouri, care a înfiinţat în 1878 un curs de istorie a gazetăriei, iar în 1884 – un curs asupra materiilor necesare ziaristicii. În 1908 pe lângă această universitate a fost înfiinţată o şcoală a ziaristicii, care funcţionează şi astăzi, ea fiind una din cele mai prestigioase instituţii de pregătire a cadrelor pentru mass-media din SUA. (În 2007 autorul acestor rânduri a avut posibilitate să ia cunoştinţă de organizarea procesului didactic de la această şcoală). Ceea ce a caracterizat învăţământul jurnalistic american se rezumă la predominarea pregătirii practice, secundată de istoria şi teoria gazetăriei.  Contrastul între concepţia europeană şi cea americană despre presă s-a manifestat chiar din momentul înfiinţării pentru prima dată în Europa (1903, Universitatea din Zürich) a unei catedre de gazetărie. Învăţământul practic era situat pe planul al doilea, prioritate acordându-se pregătirii teoretice; problemele de istorie, drept, economie fiind inserate în obiectul disciplinelor de jurnalism.

Programele de învăţământ la facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, conţinutul acestora sunt marcate de condiţiile particulare de exercitare a profesiei, de tendinţa de aliniere la standardele formative, racordate în prezent la obiectivele Procesului de la Bologna. Un suport incontestabil în această privinţă îl constituie dezvoltarea unor relaţii de parteneriat cu instituţii similare din Franţa (Şcoala Superioară de Jurnalism din Lille), din SUA (Şcoala de Jurnalism din Columbia a Universităţii Missouri), din Germania (Universitatea Passau), din România (Universitatea „Al.I.Cuza” din Iaşi, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” din Piteşti, filiala din Brăila, cu  Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi Limbi moderne a Universităţii TIBISCUS din Timişoara, Universitatea „Ovidius”, Constanţa,  Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca), din Rusia (Facultatea de Jurnalistică a Universităţii „M.V.Lomonosov” din Moscova, Facultatea de Jurnalistică a Universităţii din Sankt-Petersburg (decanul facultăţii – Anatolii Puiu – este originar din Moldova), din Ucraina (Institutul de Jurnalistică de pe lângă Universitatea „T.G.Şevcenco” din Kiev), din Suedia (Şcoala Superioară de Biblioteconomie) ş.a. Timp de patru ani (1994-1998) facultatea a fost antrenată într-un Program interuniversitar moldo-italo-spaniol de colaborare (Proiectul Tempus).

Un efect benefic o are colaborarea cu diverse instituţii mediatice şi infodocumentare: Centrul de Jurnalism Independent (CJI), IPNA Compania „Teleradio Moldova”, Jurnal TV, Publika TV, TV7, OWH Studio TV, Asociaţia Presei Independente (API), Asociaţia Presei Electronice, Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova, Centrul de promovare a Libertăţii de Exprimare şi a Accesului la Informaţie „Acces-Info” ş.a.

Evident, că o preocupare de zi cu zi a corpului profesoral-didactic al facultăţii este calitatea instruirii. Învăţământul „centrat pe student”, promovat la universitatea noastră de mai mulţi ani, a înviorat procesul instructiv-didactic, a deschis noi perspective de organizare a învăţământului jurnalistic, dar a reliefat şi unele deficienţe. Într-un interesant eseu, publicat în octombrie 2010 – „Universităţile din România – încotro?” – autorul acestuia, Andrei Marga, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, avea să  menţioneze, că „învăţământul centrat pe elev şi student” a dus la transformarea acestora în simple anexe ale unei birocraţii voluminoase”. Este un pericol pe care ar trebui să-l evităm, cu atât mai mult că unele simptome se fac deja simţite şi la noi. De altfel şi învăţământul orientat spre „formarea competenţilor” generează,  în viziunea lui Andrei Marga, datorită îngustimii de concepţie şi măsurilor greşite, scăderea nivelului de calificare. Oricum, procesul de învăţământ nu exclude şi iniţiativa celor care asigură buna desfăşurare a instruirii, adică nu este privat de componenta creativă.

O altă problemă este formarea… formatorilor, adică pregătirea celor care trebuie să organizeze şi să promoveze învăţământul jurnalistic. Facultatea este preocupată de necesitatea dezvoltării unor relaţii şi colaborări mai strânse cu instituţiile mediatice, cu redacţiile mediilor de informare în masă, or altă alternativă „apropierii teoriei de practică” nu există.

* * *

…O instituţie de învăţământ are dreptul la existenţă atâta timp cât are studenţi. Astfel că imaginea facultăţii se formează şi din aşteptări. Dacă studentul va găsi la USM condiţiile necesare pentru a deveni un specialist performant, rezultă că munca depusă n-a fost în zadar.

Prin eforturile depuse, prin acţiunile desfăşurate, colectivul profesoral-didactic se străduie  ca la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării toate aşteptările celor care-i păşesc pragul să devină realitate.

 

           

Referinţe bibliografice:

  1. O nouă concepţie formativă: Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării în programul Tempus/ Coordonatori Constantin Marin, Victor Moraru. – Chişinău: Centrul Tehnologii Informaţionale al USM,1998.
  2. Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării: Specialitatea Jurnalistica. Prospect. Selecţie şi moderator: Dumitru Coval. – Chişinău: Laboratorul Poligrafic-Editorial al FJŞC USM, 2001.
  3. Un itinerar în universal mediatic-comunicaţional: Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării / Coordonator Victor Moraru. – Chişinău: CEP USM, 2004.